„Nu mai beţi atâta cooola!”. Un interviu cu REAL LIES

by Gabriel Szünder

REAL LIES au venit din Szeged să susţină două concerte în România la începutul lunii februarie 2010, alături de LUNA AMARĂ. Dacă e să-i crezi pe ei, concertele au fost o experienţă de neuitat. În orice caz, băieţii au participat cu atâta entuziasm la interviu, ca şi cum ar fi fost primul din cariera lor. Cum funcţionează oare scena rock din Ungaria? Cine este Wulfgang? Aflaţi mai jos răspunsul la toate aceste întrebări. Iar cine e curios de esenţa mesajului REAL LIES să înceapă să citească la capăt.

Până la urmă cum v-aţi combinat cu LUNA AMARĂ?

Váczi Balázs: „Ce întrebare lipsită de modestie! Păi, prin tine.”

Bine, eu v-am dat ideea, dar cum aţi pus-o în practică?

VB: „Am ascultat piesele ce le aveau LUNA AMARĂ pe MySpace şi ne-au plăcut. După asta i-am contactat şi i-am întrebat dacă n-ar avea chef să facem câteva cântări împreună. Ulterior am realizat că a fost o mişcare destul de îndrăzneaţă din partea noastră, căci ei, spre deosebire de noi, sunt o trupă cunoscută.”

În general aveţi ceva idee despre muzica din România?

Mozsár Mátyás: „Nici cea mai vagă. Eu, cel puţin. M-aş mira însă să difere foarte mult de cea de la noi. Curentele occidentale nu se opresc la graniţa cu Ungaria.”

VB: „Nici eu nu ştiu prea multe. Îi cunosc pe NIGHTLOSERS, de exemplu. Un coleg din Cluj mi-a făcut cunoştinţă cu muzica lor. Îmi plac mult astfel de fuziuni de stiluri. Apoi, în noiembrie am cântat la Salonta cu IGUANA PE FIR. Şi ei cântă o muzică destul de interesantă”.

Cum ai explica scena rock maghiară pentru cineva care nu o cunoaşte?

VB: „Există TANKCSAPDA şi există KISPÁL ÉS A BORZ. Aceste trupe reprezintă liga întâi. Au apărut în vidul muzical de după 89 şi şi-au construit o bază de fani serioasă. Actualmente ei pot umple orice loc la orice oră şi la concertele lor umblă deja două generaţii. Fanii mai vechi îşi aduc de obicei copiii. În afară de ei există la Budapesta trupe  „trendy” care o duc bine. Trupele talentate din provincie rămân în underground. Gurile rele vorbesc despre mafie, dar eu cred că e vorba de obişnuita corupţie central-est-europeană, de care cred că nu ne lovim numai noi.”

Care-i chestia cu rockul acesta „naţional” naţionalist de la voi?

MM: „Este un fenomen lipsit de valoare muzicală”.

VB: „Interesant că mi s-a mai pus întrebarea asta din partea unui site din România”

E un fenomen pe care n-ai cum să nu-l remarci. Cu antipatie, în ce mă priveşte.

VB: „Este un fenomen cu motivaţie politică. Nu are evident nici o legătură cu muzica, nu reprezintă nici o valoare din acest punct de vedere. Este îndreptat în primul rând împotriva partidului aflat acum la guvernare. Cred din acest motiv că odată cu schimbarea scenei politice şi acest curent va pierde din importanţă. Să ştii că printre muzicieni nici nu prea se vorbeşte despre întregul fenomen, cade complet în afara sferei de interes”.

De ce aţi renunţat la numele Wulfgang? Era interesant.

VB: „Ne-am certat mult la început în legătură cu numele. Atesz [Szabó Attila] a venit cu numele ăsta. L-am folosit la câteva concerte dar pe urmă nu s-a mai bucurat de apreciere generală. Până la urmă ne-am înţeles să apelăm la un prieten şi să-l rugăm să ne fie naş şi să ne mulţumim în mod democratic cu numele pe care-l inventează pentru noi”.

Totuşi cine e Wulfgang?

MM: „Amódeusz Múzart!!! Nu zi că n-ai auzit de el???!!!”

Szabó Attila: „Personajul negativ dintr-un film de-al Stallone din ’81 [Nighthawks], cel puţin aşa am crezut noi, dar nu prea am nimerit-o. M-am uitat la un moment dat pe IMDB şi am constatat că se numea de fapt Wulfgar şi nu Wulfgang [râde].”

Am înţeles bine că aţi mai cântat în România?

VB: „Am cântat la Salonta în noiembrie anul trecut. Am luat în ultimul moment locul unei alte trupe din Szeged.”

Şi cum a fost?

MM: „Beton! Îmi plac excuriile de tipul acesta. Publicul a fost foarte primitor, ne-au urmărit cu atenţie iar la capăt ne-au lăudat la greu. Era să leşin când un individ a venit la noi să-i semnăm tricoul care trebuie să-l fi costat vreo 5000 de forinţi. Ce să zic… l-am semnat! [râde]”

VB: „Îţi spun sincer, a fost o mare experienţă. Publicul este fantastic prin părţile acelea. A fost unul din cele mai faine concerte din cariera noastră, deşi în ultima vreme avem concerte tot mai tari şi acasă. Totuşi, în seara aceea parcă am fi trecut la un alt nivel.”

De ce e important pentru voi să cântaţi în locuri ca România sau Serbia?

VB: „Pe de o parte ne plac excursiile în străinătate, pe de alta într-o ţară străină nu contează decât muzica pe care o faci”

MM: „Să cântăm la voi este un exemplu frumos al prieteniei româno-maghiare în care, chiar dacă unii mă consideră naiv, cred în mod sincer.”

N-ar fi mai bine să cântaţi totuşi în engleză, mai ales când o faceţi în afara Ungariei?

VB: „În ultima vreme eu scriu textele melodiilor. Mai demult scria şi Atesz şi pe vremea aia aveam şi piese în engleză. Mai avem şi azi în repertoar câteva dintre ele. Eu însă nu sunt atât de familiar cu engleza încât să pot folosi jocuri de cuvinte şi de sens aşa cum o fac în maghiară”.

Zilele acestea ce coveruri cântaţi la concerte?

VB: „De obicei cântăm două coveruri pe concert şi acestea provin de la FAITH NO MORE sau QUEENS OF THE STONE AGE, deşi în ultima vreme am cântat şi FOO FIGHTERS.”

În careva dintre biografiile oficiale ale trupei vă referiţi foarte criptic la faptul că piese de-ale voastre au apărut pe câteva compilaţii de „peste mări şi ţări”. Despre ce este vorba?

VB: „Casa de discuri 272 Records din Hollywood a inclus o piesă de-a noastră în compliaţia Riot on Sunset, vol. 18. De asemenea, Quickstar Productions, care locuiesc în Baltimore ne-au cerut o piesă pentru o compilaţie internaţională numită Rock 4 Life, vol. 10. Deocamdată sunt accesibile numai pe net.”

Veţi termina albumul în 2010?

VB: „Sper ca până la sfârşitul anului să terminăm măcar înregistrările. Pe de altă parte, nu suntem o trupă foarte grăbită, aşa că cine ştie. Deocamdată avem două piese şi multe idei.”

Va fi mult diferit de Tenorman?

MM: „Absolut! Va conţine, de exemplu, alte piese.”

Şi acum varianta serioasă a răspunsului, vă rog!

VB: „Da, va fi diferit. Stilul lui Matyi [Mozsár Mátyás] are un alt efect asupra noastră decât ideile mai agresive ale vechiului nostru baterist, Papdi Csabi. Aşa că, am impresia că albumul va fi mai light, ceea ce nu înseamnă însă că va fi mai uşor de digerat [râde].”

Albumul va putea fi downloadat gratis?

VB: „Dacă va fi autoeditat, atunci cu siguranţă. Dacă îl va scoate cineva, cred că tot îl vom pune pe careva portal de torente. Nu cred că merită să încerci să-ţi vinzi albumele, decât dacă dispui de o bază de fani serioasă. La nivelul la care ne mişcăm noi, un album are în primul rând o valoare promoţională.”

Acum cu ce impresii vă întoarceţi acasă? Mai direct: cum au ieşit concertele de la Timişoara şi Cluj?

VB: „Bestial! Clujul este un loc incredibil. Toată tura de acuma a fost o experienţă fantastică. Cred că până la urmă au prins şi LUNA AMARĂ feelingul REAL LIES. Ne-am simţit bine cu ei”.

În final, ce le transmiteţi celor care nu ştiu cu ce se mănâncă REAL LIES?

VB: „Cine n-a fost acolo la la concertele de la Timişoara şi Cluj, se poate considera f***t. A pierdut ceva irepetabil. Să nu-i credeţi pe cei care au fost acolo! [râde]”

MM: „Şi nu mai beţi atâta cooola!”